Grafic vorbind

Rezultatele chestionarului

Andrei Cosmin Mogos — Thu, 30 Apr 2009 01:02:56 +0000

V-am pus intrebarea: “Ce tip de grafica preferati?”. Se pare ca in mediul actual influentat puternic de internet, majoritatea prefera grafica digitala cu un procentaj considerabil de 67%.

Rezultatul pare sa eflecte realitatea tendintelor grafice de astazi, unde tot mai multi artisti ce foloseau un mod de lucru traditional, migreaza incetul cu incetul spre domeniul digital.

IX. Digital vs. Traditional: Partea I (Vectori)

Andrei Cosmin Mogos — Fri, 20 Mar 2009 09:04:33 +0000

Take Our Poll

Vom publica acelasi poll si in bara din dreapta(sidebar) a blog-ului si vom aduna rezultatele.

Suntem intr-o perioada in care exista o mare polemica in legatura cu mediul optim pentru artistul grafician.

Azi au aparut tehnologii care nu numai ca usureaza munca unui grafician, dar in unele cazuri devine aparent ca opera creata digital nu va suferi efectele timpului asa cum se intampla cu ceva traditional. Un exemplu bun ar fi tehnologia vectoriala. O imagine creata intr-un program ce foloseste aceasta tehnologie cum ar fi Adobe Illustrator, Flash sau Corel Draw, poate fi scalata la infinit fara a-si pierde din claritate. Acest lucru este posibil din cauza ca acea imagine nu este un bitmap, adica o imagine formata dintr-un numar limitat de pixeli. Imaginea creata in aceste programe este formata dintr-o serie de ecuatii matematice ce se updateaza de fiecare data cand se modifica marimea imaginii. Astfel putem considera vectorii ca niste ‘pixeli’ intr-o imagine vectoriala, insa in loc de niste patrate statice si de o culoare definita, sunt ca niste “pete” de culoare ce se maresc si micsoreaza pastrandu-si aceeasi forma. De acea la o imagine vectoriala trebui sa aplica multe pete de culoare pentru a-i oferi naturaletea ce se gaseste cu usurinta intr-o poza.

Dati click pe imagine pentru a vizita tutorialul prezentat de www.melissaclifton.com

O fotografie contine un numar fix de pixeli, dar numarul este destul sa ofere o imagine naturala. O imagine vectoriala simpla poate parea ca un desen dintr-o banda desenata daca se folosesc prea putine ‘pete’ de culoare. Cu cat se aplica mai multe straturi, gradiente si pete, imaginea se aseamana cu originalul, insa totul depinde de artist si cat de mult se va dedica acestui lucru. Pentru acest proces, sunt necesare finetea si sensibilitatea creatorului. De aceea procesul se numeste adesea Arta Vectoriala.

Avantajele clare in folosirea acestor programe este ca artisul are libertatea de a modifica opera oricand, tot procesul fiind reversibil. Nu mai exista acea teama ca o singura miscare poate ruina opera. Imaginea creata poate fi scalata la orice marime si printata la orice rezolutie. De asemenea, nu isi va pierde din calitate in timp. In caz ca artisul doreste, poate sa lucreze in acelasi timp cu alti artisti conectati in retea la aceeasi opera, fiecare adaugand ceva in timp real la opera creata.

Dezavantaje ar fi ca o opera digitala poate fi copiata usor si redistribuita de altcineva. Procesul e asa de usor si transparent, incat nu se mai tine cont de drepturile de autor iar o acuzatie se poate face foare greu. Din punct de vedere al imaginii, artistul trebuie sa se modeleze dupa noile unelte, ducand la ignorarea metodelor traditionale. Chiar daca azi exista tablete digitale foarte sensibile pentru pictori, chiar si o pictura traditionala creata de un pictor cu o mana formata poate pali in comparatie cu o imagine creata cu cateva miscari de mouse si ‘brush-uri’ portrivite in Adobe Photsohop. Se pune astfel intrebarea: “Intr-o compozitie digitala, cat de mult e implicat artistul si cat de mult programul cu care a fost creata?”.

Din punct de vedere al programelor pe calculator, incluzand sistemele de operare, imaginile vectoriale sunt definitiv viitorul. Interfetele programelor si sistemelor de operare(GUI), care le privim azi sunt compuse dintr-o serie de imagni bitmap. Dupa cum am explicat mai sus, acestea nu se scaleaza bine si cu cat avansam pe zi ce trece spre o rezolutie tot mai mare al monitorului, vom ajunge sa vedem o gramada de patratele de diverse culori. Programatorii vor trebui sa tina pasul, iar acest lucru devine tot mai greu. Astfel, solutia evidenta este ca toate imaginile dintr-o interfata sa fie generate direct din codul programului si vom avea aceasi calitate a imaginii independent de rezolutia folosita. Unii au adoptat deja acest model in programele lor, procesul numindu-se “Independenta de rezolutie”. Exemple se pot gasi in sistemul curent de operare Apple, numit Mac OS X Leopard.

O fereastra a sistemului de operare Mac OSX Leopard nu isi pierde din claritate cand este marita din cauza Independentei de Rezolutie(fiecare element este un vector).

VIII. Matematica si Arta: Phi si Sectiunea de Aur (partea a II-a)

alexandrastoica — Fri, 06 Mar 2009 09:13:16 +0000

“Fara matematica nu exista arta” – Luca Pacioli

Aranjarea unui tablou pe o panza

Asa cum Sectiunea de Aur este regasita in ansamblul si frumusetea naturii, poate fi de asemenea folosita pentru a atinge frumusetea si echilibrul in arta. Aceasta este totusi o unealta si nu o regula pentru compozitie.

Sectiunea de aur a fost folosita extensiv de Leonardo da Vinci. Observati cum toate dimensiunile cheie ale camerei si ale mesei in tabloul lui da vinci, “Cina cea de Taina” se bazau pe Sectiunea de Aur, care era cunoscuta in perioada renascentista ca “Proportia Divina”.

Cina cea de Taina – Leonardo da Vinci

Pictorul impresionist francez Georges Pierre Seurat se spune ca “a atacat fiecare panza cu sectiunea de aur” asa cum este ilustrat mai joc in stanga.

Putem observa diviziunile succesive ale fiecarei sectiuni din tablou cu ajutorul sectiunii de aur care defineste elementele cheie ale compozitiei. Principiul este ilustrat mai jos in “Rigla de aur”:

Orizontul cade exact la sectiune de aur din inaltimea tabloului. Copacii si oamenii sunt plasati la sectiunile de aur ale sectiunilor mai mici din tablou.

In partea dreapta, Edward Burne Jones, cel care a creat “Scarile de Aur”, si totodata cel care a planuit meticulos cele mai mici detalii folosind sectiunea de aur. Sectiunile de aur apar in scari si in sunetul trompetei purtata de a patra femeie din partea de sus. Latimea usei interioare aflate in spatele scarilor este o sectiune de aur a latimii partii de sus a deschiderii ferestrei de sus. Puteti gasi mai multe?

In “Sacramentul Cinei cea de Taina”, Salvador Dai si-a inramat pictura intr-un dreptunghi de aur. Urmand tehnica lui da Vinci, Dali a pozitionat masa exact la sectiunea de aur a inaltimii picturii sale. A pozitionat cei doi discipoli langa partea lui Iisus, la sectiunile de aur a latimii compozitiei. In plus, ferestrele din fundal sunt formate din 12 pentagoane, care exprima relatiile phi in proportiile lor.

A picta fete ca da Vinci in loc de Picasso sau “De ce ai fata asa de lunga?”

Multi profesori de arta si carti va vor spune ca fata poate fi desenata, impartind-o in jumatati si treimi, dupa cum urmeaza:

1. Desenati o linie orizontala la jumatate intre linia ochilor si josul barbiei. Aceasta va fi linia nasului.

2. Desenati o linie orizontala la o treime din distanta de sub linia nasului si josul ovalului ce reprezinta fata. Aceasta este linia gurii.

Rezultatul este o aproximare decenta, dar daca vreti ca fetele desenate sa aiba realism si frumusete, folositi raportul de aur. Imaginile de mai jos arata diferentele subtile care sunt create in lungimea nasului si a proportiei fetei in general.

Diferentele matematice in cele doua abordari sunt minore, dar destul de puternice sa faca o diferenta.

Caracteristica	Pozitiarelativabazata pe phi	Pozitia relativa“ca la carte”
Ochi	0.000	0.000
Varful nasului	0.382 (1-0.618 )
Josul nasului		0.500
Gura	0.618	0.667
Barbie	1.000	1.000

Aceasta explica de ce portretele facute “ca la carte” tind sa aiba fete lungi.

VII. Matematica si Arta: Raportul de Aur (partea I)

Andrei Cosmin Mogos — Fri, 06 Mar 2009 08:51:58 +0000

Dreptunghiul de Aur este o forma geometrica unica si foarte importanta in matematica. Dreptunghiul de Aur apare in natura, muzica, si de asemenea este folosit deseori in arta si arhitectura. Proprietatea speciala a Dreptunghiului de Aur este ca raportul dintre lungime si latime este egal cu aproximativ 1,618. Acest raport se numeste Raportul de Aur:

un exemplu de dreptughi de aur.

Dreptunghiul de Aur este considerat a fi una dintre cele mai placute la vedere si frumoase forme geometrice, acesta fiind motivul pentru care multi artisiti l-au folosit in operele lor.

Cei doi artisti, care probabil sunt cei mai faimosi pentru folosirea raportului de aur, sunt Leonardo daVinci si Piet Mondrian.

Leonardo da Vinci a fost un mare pictor italian renascentist, dar si un om de stiinta si inventator, care a traiti in secoulul XV. In arta sa, da Vinci a examinat minutios proportiile corpului uman si a gasit multe forme ale raportului de aur si a dreptunghiului de aur.

Mona Lisa: O capodopera a artei

Cel mai faimos tablou din lume este un exemplu foarte bun pentru a vedea cum a folosit da Vinci raportul de aur in arta.

Daca desenati un dreptunghi in jurul chipului Mona Lisei, acel dreptunghi se va dovedi a fi de aur. Dimensiunile picturii in sine formeaza un dreptunghi de aur. De asemenea, proportiile corpului Mona Lisei, dezvaluie mai multe raporturi de aur, daca va uitati atent la imagine. De exemplu, un dreptunghi de aur se poate desena de la gat pana deasupra mainilor.

Puteti vedea adevaratul tablou la Louvre, Paris.

Piet Mondrian este un artist olandez modern, care a trait intre anii 1872-1944. Desi la inceputul carierei sale, Mondrian a pictat multe peisaje, el a trecut mai tarziu in cariera sa la stilul abstract. Mondrian este faimos pentru utilizarea liniilor negre orizontale si verticale ca baza multor tablouri. Ca da Vinci, Mondrian credea ca matematica si arta sunt apropiat conectate. A folosit cele mai simple forme geometrice si culori primare(albastru, rosu, galben), pentru a exprima realitatea, natura si logica dintr-un punct de vedere diferit .Punctul de vedere a lui Mondrian se bazeaza pe faptu ca fiecare forma este posibil de creat cu formele geometrice de baza la fel cum orice culoare poate fi creata prin diferite combinatii de rosu, albastru si galben. Dreptunghiul de aur este unul din formele de baza, care apare constant in opera lui Mondrian.

1. Compozitia in rosu ,albastru si galben.
Mondrian a pictat asta in 1942. Se gasesc multe dreptunghiuri de aur in aceasta opera.

2. Compozitia in rosu, galben si albastru.
Aceasta opera a fost pictata in 1962. De asemenea sunt foarte multe dreptunghiuri de aur.

3. Compozitia in albastru-B
Mondrian a pictat acest tabou in 1917.O parte din dreptunghiurile din aceasta opera sunt galbene.

Intrebare:

Masurati diferitele forme din operele de arta ale lui Mondrian, aratate anterior si gasiti cat mai multe dreptunghiuri de aur.

Creeaza-ti propria Opera de “Aur”:

Luati o coala alba de hartie

Pregatiti diferite creioane colorate

Pe o coala separata de hartie practicati desenarea dreptunghiurilor de aur de diferite dimensiuni si culori.

Planificati-va designul original :cum veti aranja dreptunghiurile pe hartie.

Desenati-va designul, experimentand cu diferite culori si dimensiuni ale dreptunghiurilor de aur.

Puteti de asemenea sa desenati cateva dreptunghiuri care nu sunt de aur, includeti-le in opera dumneavoastra de arta si vedeti cum ele schimba efectul.

Inramati-va opera si decorati-va peretele.

Daca doriti sa lucrati pe computer, incercati sa va creati Opera dumneavoastra de Aur in diferite programe de desen cum ar fi Geometer’s Sketchpad, PowerPoint, sau WordPerfect.

VI. Elemente de grafica: Forma

alexandrastoica — Thu, 08 Jan 2009 17:09:28 +0000

Forma reprezinta cadrul unui obiect.Formele pot fi create de linii, de culoare si au schimbari de valori care le definesc conturul.

Volumul si masa

Forma este considerata a fi un element bidimensional, in timp ce elementele tridimensionale au volum sau masa.Prin urmare, o imagine are forme, in timp ce o sculptura are volum si masa.

Forme Negative/ Pozitive

Intr-o imagine, formele pe care artistul le-a asezat sunt considerate a fi forme pozitive. Spatiile din jurul formelor sunt forme negative. Sa iei in considerare spatiile negative dintr-o imagine este la fel de important ca luarea in considerare a celor pozitive. Uneori artistii creeaza opere in care nu se deosebesc formele negative de cele pozitive. M.C. Escher a fost un maestru in crearea desenelor in care nu era aceasta distinctie. Priviti doua exemple din opera lui Escher care arata interferenta dintre formele negative si cele pozitive.

M.C.Escher: Studiul diviziunii regulate a planului cu cavaleri

M.C.Escher: Cer si apa

V. Simbolurile si semnificatia lor: De la sigle la marci inregistrate

alexandrastoica — Thu, 08 Jan 2009 16:22:04 +0000

In a partea a doua trecem la simbolurile ce ilustreaza dreptul de propietate. Aici sunt mai relevante logo-ruile si siglele ce le vedem in viata de zi cu zi.

Un logo bun trebuie sa fie puternic si sa nu fie tacut. In acelasi timp, un logo nu trebuie sa fie tipator, dar ar trebui sa exprime un simt de incredere si sa fie in centrul atentiei cat mai mult posibil. Cele mai bune logo-uri din toate timpurile au formele ingrosate si bine definite.

Marca inregistrata Nike

Un logo de succes se bazeaza si pe geometrie simpla. Forme simple ca patratul, cercul sau triunghiul sunt esentiale pentru a asigura un simbol atractiv. Ochiul uman, dintrun anumit motiv, prefera formele geometrice de baza, si nu formele ingustate sau alungite.

Marca inregistrata OMV

7. Marcile inregistrate

In timpul Evului Mediu, negustorii europeni au inceput sa foloseasca semne pentru a marca cine a facut un anumit produs. Termenul englezesc “Hallmark“(marca salii, marca halii) provine de la marcile facute de artizani din breasla de argint “Hall”(sala, hala) din Londra. Termeni ca “ear mark”(marca urechii) sau “branding”(a insemna) isi au originea in incercarea fermierilor de a stabili un drept de proprietate a animalelor lor cu taieturi sau semne pe pielea lor, de obicei cu un fier inrosit.

8.Tipologia Logo-urilor

Practic este acelasi lucru ca Tipografia, dar intr-o forma simbolica. In 1903, “Manufacturile din Viena”, o cooperativa a artizanilor, a inceput sa produca obiecte care intuneau arta pura si aplicata pentru a se diferentia de produsele facute in masa de calitatea slaba. Din 1913 au inregistrat marca inregistrata “Weiner Werkstatte”. Marca era aplicata pe mobila, textile, lampi, carduri si bijuterii pentru a autentifica obiectele. Un singur produs putea sa poarte marcile individuale a mai multor artisti, cat si simbolul “Werkstatte“.

Simbolul “Werkstatte“

9.Marcile tipografiilor (dispozitive)

Primele tipografii europene deseori foloseau o imagine combinata a unui glob si a unei cruci, ce simboliza Pamantul si Crestinitatea,

O alta marca tipografica folosita de repetate ori isi avea originea in opera lui Aldus Manutius, “Ancora si Delfinul”, ce ilustra motto-ul: “Grabeste-te incet”.

“Ancora si Delfinul” de Aldus Manutius

Aceste doua marci s-au folosit intens, pe durata a mai multor secole, de alte tripografii dornice de a fi afiliate cu numele mari de atunci.

IV. Simbolurile si semnificatia lor: De la pictograme la monograme

Andrei Cosmin Mogos — Thu, 27 Nov 2008 07:15:40 +0000

Simbolurile, logo-urile sau siglele sunt imagini folosite pentru a ilustra proprietatea unui obiect, cine a facut un anumit obiect sau o afiliere cu un grup.

Pot sa contina o informatie directa, dar si un mesaj subliminal.

1.Pictograme

Aceste imagini reprezinta o idee sau un concept. Limba chineza este o limba scrisa formata din aproape 50.000 de pictograme. Pictogramele sunt utile pentru transmiterea unei informatii printr-un limbaj vizual comun care este inteles fara sa se mai tina cont de limba nativa a fiecaruia.

2.Rebus

Rebusul sunt imagini ce reprezinta un sunet vorbit. Astazi este folosit mia mult pentru amuzament, dar a fost un factor important pentru dezvoltarea alfabetului fonetic in timpul periaodei hieroglifelor egiptene.

3.Idiograme

La fel ca pictograma, o ideograma este un caracter sau un simbol ce reprezinta o idee sau un lucru fara a fi exprimat prin cuvinte. Sunt folosite de cele mai multe ori pentru anunturi, care la fel ca pictogramele, nu tin cont de limba nativa a fiecaruia.

4.Blazoane

La inceput, acestea erau simbolul locului de nastere. Erau purtate pe coif sau pe armura de zale pentru identificarea in lupta.

In timp, imaginea a migrat spre alte obiecte, dar a pastrat coiful ca parte a compozitiei. Eventual, imaginea s-a mutat de la coif si armura de zale la steaguri si argintarie.

Acum apar pe obiecte variind de la automobile pana la web site-uri, sau orice aplicatie care doreste sa sugereze un anumit status sau vita nobila.

5.Monograme

In greceste, cuvantul inseamna “o singura linie”. In primele regatele europene , monarhii analfabeti semnau documente cu mograme proprii. Astazi, monograma unui designer poate sa confere un status deosebit unui obiect obisnuit si poate creste valoarea pretului acestuia.

III. Elemente de grafica: Linia

Andrei Cosmin Mogos — Wed, 26 Nov 2008 20:57:40 +0000

Design-ul grafic se bazeaza pe cateva elemente importante, fiecare avand o mare importanta pentru tipul de mesaj pe care vrem sa-l transmitem.

Cand vorbim de design grafic, in cel mai mare caz vorbim de linii. Aparent banala, linia este un element fundamental design-ului, avand mai multe proprietati:

Iluzie optica: Chipul este format de conturul copacilor

1.Directia liniei

Directia unei linii poate sa exprime starea de spirit dorita. Unele dintre primele lucruri invatate de un designer este cum unghiul liniilor poatre sa exprime o emotie.

- Liniile orizontale exprima liniste si relaxare, si sunt sugerate de linia orizontului unde soarele apune si rasare.

Orizonturi (multumim lui John R. Math pentru prima imagine)

- Liniile verticale sugereaza mai mult un potential al miscarii. Exprima puterea si dominanta, si amintesc de copaci si cladiri.

De la cladiri pana la la linii simple verticale

- In schimb, liniile oblice sugereaza mult mai evident atat miscarea dar ofera si vitalitate unei imagini. Amintesc de forma ce oamennii o fac cand alearga.

2.Conturul si gesticulatia

Liniile de contur sunt cele care urmeaza marginile unei forme.

Desenele ce par sa exprime mai multa miscare decat un simplu contur folosesc de fapt mai multe contururi asezate in in pozitii relativ diferite unul fata de altul. Contururile sunt asezate in pozitiile unde vrem sa sugeram ca se misca obiectul.

3.Linia ca o valoare

O grupare de linii sau hasura poate fi folosita pentru a crea zone de gri in interiorul unui desen. Aceste zone de umbrire in interiorui unei figuri sunt numite zone de valoare si pot oferi un aspect tridimensional unui obiect.

Toate imaginile sunt distribuite sub licenta Creative Commons.

II. Elemente de grafica…

alexandrastoica — Fri, 31 Oct 2008 07:53:32 +0000

In artele vizuale, in special fotografia, pictura design-ul grafic si sculptura, compozitia este modul de organizare a elementelor vizuale si a ingredientelor unei opere de arta.

Termenul de compozitie inseamna “sa pui la un loc” si poate fi atribuit oricarei forma de arta, de la muzica pana la literatura, acestea fiind intregite de munca constienta a unui Creator. In artele vizuale, compozitia este folosita alternativ cu termeni ca: design, forma, structura etc. In designul grafic, referirea la compozitie in general se face prin termenul de “page layout” (Schema paginei).

Schema paginei reprezinta acea parte a desig-ului grafic care se ocupa de aranjamentul si stilul elementelor dintr-o pagina. Incepand cu primele pagini iluminate din cartile Evului Mediu copiate manual si continuand cu complicatele scheme ale revistelor si cataloagelor moderne, design-ul potrivit al paginii a fost o chestiune importanta in materialele tiparite.

Odata cu aparitia computerului personal, indemanarea de aranjare in pagina s-au extins in mediul electronic la fel ca si in mediul tiparit. Pagina electonica este mai des intalnita sub termenul de interfata grafica (GUI) atunci cand sunt incluse elemente interactive.

I. Sa definim notiunea de grafica…

alexandrastoica — Mon, 20 Oct 2008 07:51:55 +0000

Notiunea de grafica poate parea familiara multora dintre voi si asta pentru ca putem spune ca tot ceeea ce ne inconjoara este o forma diferita de grafica. In general, lucrarile grafice combina texte, cu ilustratii si colori intr-un mod foarte placut ochiului nostru. Pentru a percepe valoarea acestor lucrari, trebuia ca inainte sa incercam sa avem o baza de cunostinte despre acest domeniu.

Orice lucrare grafica are stilul ei propriu in functie de ce vrea sa transmite, cum a fost lucrata si de cine. Claritatea si efectivitatea lucrarii depinde de scopul pentru care este folosita acea lucrare. Acest scop poate fi functional sau artistic. Pentru scopurile functionale se incadreaza lucrari cum ar fi: hartile, diagramele, lucrarile geometrice, plansele tehnice etc. La scopul artistic sunt:fotografia, pictura, web-designul si altele.

Aceste lucrari grafice servesc la diferitre lucruri si in domenii variate: de la cabinetul unui pictor pana la laboratorul unui cercetator. Ele sunt intalnite in domenii ca: afacerile, divertismentul, politica, educatie, film si animatie.

Toate aceste lucrari grafice sunt aplicabile in viata de zi cu zi si tine doar de noi daca atunci cand vedem o aseemenea lucrare ne gandim la munca si la ideile din spatele rezultatului. Ochiul fiecaruia dintre noi poate avea o alta perspectiva asupra aceleasi imagini, prin urmare, orice lucrare grafica poate avea mai multe interpretari.